Tot ce trebuie sa stii despre concediul de odihna

Dupa cum stim cu totii, vara este sezonul vacantelor, respectiv al concediilor de odihna. Ne facem planuri, dar putini cunoastem detaliile legislative cu privire la acestea. Zilele de concediu trebuie planificate si discutate cu managerul direct si, adesea, cu colegii de echipa, in functie de nevoile si dorintele fiecarui angajat, la inceput de an. Toti angajatii au dreptul legal la minim 20 de zile de concediu de odihna, la care se pot adauga zilele de concediu in functie de vechimea in companie ori zilele neefectuate justificat in anul anterior. Mai multe detalii despre cum poti beneficia si programa aceste zile de concediu, din punct de vedere legal, in urmatorul articol:

Ce este concediul de odihna

Concediul de odihna este reprezentat de acele zile libere platite in care angajatul nu este prezent la birou si pe care le-a ales in urma unei planificari la inceput de an, impreuna cu colegii de birou. Conform Articolului 144 din Codul Muncii: „Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor” iar in articolul 145 se mentioneaza ca „Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare”. Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual, durata efectiva fiind stabilita in contractul individual de munca si discutata in mod colectiv cu colegii de munca. Conform Articolul 151 „Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective”.

Sarbatorile legale NU se includ in concediu

Conform articolului 145 din Codul Muncii: „Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual”. De exemplu, de Craciun, unde legea ofera angajatilor 2 zile libere platite pe 25, respectiv 26 decembrie. In anul 2024, aceste zile vor pica in cursul saptamanii, miercurea si joia, iar daca angajatul doreste sa mai adauge pe langa aceste zile libere si sa completeze intreaga saptamana (luni, marti, vineri) va consuma 3 zile de concediu. Se ofera 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine. In cazul in care salariatii lucreaza in zilele de sarbatori legale, acestora li se asigura compensarea lor in urmatoarea luna.

Compensarea si suplimentarea concediului de odihna

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca, conform articolului 146 din Codul Muncii. De 3 zile de concediu suplimentar beneficiaza: persoanele care lucreaza in conditii grele in munca, periculoase sau vatamatoare, tinerii sub 18 ani, salariatii cu handicap, salariatii nevazatori si salariatele care urmeaza o procedura de fertilizare „in vitro”. Exista chiar si cazuri de evenimente familiale deosebite in care salariatii au dreptul la zile libere platite, precum casatoria salariatului, nasterea unui copil, decesul sotului, copilului, parintilor etc. sau o zi pentru donatorii de sange. De asemenea, angajatorul are obligatia acordarii concediului de ingrijitor salariatului, daca acesta ofera sprijin si ingrijire unei rude sau a unei persoane cu care locuieste. Salariatii care beneficiaza de acest concediu sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, fara plata contributiei. Codul Muncii mai precizeaza ca in cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator. Asta inseamna ca daca angajatul a ramas cu 4 zile de concediu din anul anterior, le poate folosi in urmatorul an si jumatate fara griji, insa dupa aceasta perioada nu va mai putea beneficia de ele.

Zile libere pentru situatii neprevazute

Se pot intampla situatii de urgenta neprevazute, determinate de diversi factori externi, care fac indispensabila prezenta salariatului. Angajatorul si salariatul stabilesc de comun acord cand acesta poate pleca si cand poate recupera ziua de lucru pierduta, iar absentarea nu poate avea o durata mai mare de 10 zile lucratoare intr-un an calendaristic.

Concediile pentru formare profesionala

Legislatia stipuleaza ca salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala. Aceste concedii se pot acorda cu sau fara plata. Astfel, la solicitarea cu cel putin o luna inainte a concediului de formare profesionala, angajatorul aproba sau respinge solicitarea salariatului, numai daca absentarea lui ar agrava desfasurarea activitatii. Daca angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.

10 zile de concediu neintrerupt

Din toate zilele concediu de care un angajat poate beneficia, pe care le poate aloca in functie de perioada si numarul de zile de care are nevoie (2 zile in februarie, 5 zile in mai, 1 zi in iunie), acesta trebuie sa opteze si pentru efectuarea unui concediu mai mare, de 10 zile lucratoare neintrerupte. Cu toate ca par multe zile lipsite de la munca si poate interveni si stresul intoarcerii la job, angajatii au nevoie de o astfel de perioada de repaus pentru evitarea unor situatii de burnout.