In ultimii ani, am luat parte la numeroase schimbari in viata noastra, pornind de la impactul tehnologiei, schimbarile din scena politica, dar si din punct de vedere economic si cultural. Bineinteles, asemenea unui sistem interconenctat, si piata muncii evolueaza in pas rapid, iar joburile clasice, asa cum le cunosteam, se modifica zi de zi, aducand cu ele noi posibilitati de cariera, noi provocari, dar si un nou set de abilitati necesare pentru o integrare intr-o piata moderna a muncii.
Unul dintre cele mai importante aspecte care a survenit pe piata muncii este faptul ca oamenii, in special cei din generatia Baby Bloomers si Millenials, isi schimba locul de munca mult mai des decat generatiile anterioare. Conform unui studiu realizat de catre BLS (Bureau of Labor Statistics), tinerii nascuti intre aniii 1990 si 2000 isi mentin locul de munca pentru cel mult doi ani. De altfel, prioritatea acestei generatii este cea profesionala, depasind astfel semnificativ aspecte ce tin de educatie, sanatate sau posibilitatea de a detine propria locuinta.
Astfel, generatia Millenialls este si cea care a determinat in mare masura o alta schimbare in cadrul companiilor si anume integrarea unui stil de lucru flexibil. Un program flexibil si un loc de munca asemenea sunt doua dintre cele mai importante aspecte care asigura un grad ridicat de satisfactie in randul angajatilor. Dupa cum arata un studiu realizat de Catalant.com, peste 90% dintre companiile care au implementat o structura flexibila la job, au remarcat cresteri si in ceea ce priveste interactiunea si motivatia resurselor umane.
Ce se intampla insa cu cei care nu se adapteaza la un job clasic sau nu sunt satisfacuti de flexibilitatea oferita? Majoritatea tinde catre un stil de munca independent, 1 din 3 americani fiind astazi freelancer. Acelasi studiu anterior mentionat arata ca, pana in 2020, 50% din forta de munca va fi reprezentata de liber profesionisti.
Acest lucru se interesecteaza perfect cu un alt trend care influenteaza piata muncii si anume impactul pe care permanenta evolutie a tehnologiei il are asupra resurselor umane. Amazon, eBay sau Etsy au fost pionerii unui sistem bazat pe tehnologie, iar Uber sau AirBnB reprezinta noul val de posibilitati profesionale punctuale. Casual Work sau tipurile de joburi temporare, part-time sau project-based este o alta tendinta ce ia amploare la nivel global. Doar in America, conform unui raport al Guvernului, 40% din forta de munca din 2015 este reprezentata de angajati temporari, numarul lor crescand cu 10% intr-un singur an.
Pe langa importanta noilor schimbari care intervin in cadrul unei organizatii clasice, dar si la nivelul intregii societati, nu trebuie omis din vedere nici impactul personal. Intrebari precum de ce muncim, care este echilibrul corect dintre viata personala si cea profesionala si cum invatam sa ne adaptam la noile cerinte de piata, apar din ce in ce mai des in randul candidatilor si angajatilor. Pe de alta parte, aceleasi aspecte impacteaza si viata angajatilor existenti, fapt care conduce la crearea unui sentiment de coplesire, dar si la diminuarea atentiei acordate task-urilor. In plus, studii recente arata ca, in SUA, cel putin, vacanta medie anuala a scazut de la 20,3 zile la 16,2, iar gradul de productivitate nu a mai cunoscut cresteri semnificative din 2011.
Un alt aspect care nu mai evolueaza in ritmul cunoscut este ascendenta carierei. Daca inainte eram obisnuiti cu modelul „invata – lucreaza – se pensioneaza”, acum invatam, lucram si incercam sa ne bucuram de fiecare moment liber, sperand ca acest proces va continua cat mai mult timp.
Toate aceste elemente ne demonstreaza faptul ca jobul clasic se modifica intr-un ritm alert si intreaga forta de munca se indreapta catre un model atipic pentru generatiile anilor 80-90 – oamenii sunt angajati pe perioada determinata, rezolva un proiect, conduc o echipa, iar apoi sunt gata sa treaca la nivelul urmator, catre o alta companie in care pot avea un impact rapid, dar puternic.
Totusi, acest lucru nu este echivalent cu disparitia completa a joburilor. Chiar daca studiile Universitatii Oxford estimeaza ca 47% dintre joburi vor disparea in urmatorii 20 ani, acesta nu este un lucru de speriat, pentru ca fiecare job eliminat inseamna crearea a altor doua, iar „vinovata” pentru aceasta evolutie este, bineinteles, tehnologia. De la aparitia bancomatelor care a dus la cresterea numarului de filiale de banci cu 400% si a casierilor cu 10% si inventia programului Excel care a influentat crearea mai multor locuri de munca pentru analistii financiari, de pilda, joburile nu dispar, ele doar se modifica, iar inlocuirea fortei de munca umane cu roboti ultra-performanti este inca departe. In Coreea de Sud, de exemplu, in fabricile de productie, se folosesc cca. 500 de roboti la un total de 10.0000 muncitori, iar specialistii in resurse umane si tehnologie avertizeaza ca automatizarea este realizabila doar in cadrul unei comunitati educate, care se poate adapta la noile cerinte. Cu toate ca robotii simplifica modelul de munca si pot fi mai performanti decat un muncitor, acestia sunt potriviti doar in anumite domenii, intrucat programarea lor este inca limitata.
In concluzie, desi specialistii HR au inglobat toate aceste aspecte sub conceptul „Future Work”, adevarul este ca viitorul este deja aici, iar schimbarile mentionate sunt deja o realitate inclusiv pe piata din Romania. Joburile nu dispar, ele doar se modifica, iar o data cu ele apar si noi competente necesare pe piata muncii, precum abilitatea de a lucra in diverse medii culturale, capacitatea de a stapani instrumentele generate de new media, dar si colaborarea virtuala – abilitatea de a fi productiv chiar si in calitate de membru al unei echipe virtuale.