Un studiu realizat de institutul american PewResearch Center, in baza interogarii a 1.021 de respondenti, specialisti in tehnologie, arata modul in care ei se raporteaza fata de gamificare: 53% considerau ca pana in 2020 va exista o crestere semnificativa in ce priveste adoptarea si folosirea tehnicilor de gamificare, care vor fi implementate in varii domenii – educatie, sanatate, munca; 42% dintre respondenti considerau ca, dimpotriva, gamificarea nu va fi implicata in activitatile zilnice ale majoritatii persoanelor. Generatia Millennials, ce a crescut impreuna cu industria jocurilor, incurajeaza dezvoltarea unor proiecte axate pe conceptul de gamificare la locul de munca. „Cei din generatia Millennials sunt mult mai deschisi si mai dornici de a experimenta lucruri noi, inclusiv cand vine vorba de proiecte de tip gamification, care ii atrag pentru ca le incurajeaza spiritul competitiv intr-un mod familiar, mult mai placut si mai accesibil. Acest lucru se datoreaza sistemului educational diferit pe care l-au urmat, accesului liber la tehnologie, la mediul online, la jocuri pe calculator etc. In schimb, cei din generatiile anterioare sunt mult mai reticenti la tehnologie si la tot ce inseamna schimbare. Ei sunt pragmatici in sensul traditional – axati mai mult pe partea practica dintr-un job si mai putin pe partea care presupune experimente de lucru“, observa Bogdan Badea, Business Development& Strategic Alliances Director in cadrul companiei de Consultanta si Recrutare, Smartree Romania. Potrivit lui Badea, proiectele de tip gamification pot fi utilizate de catre companii pe mai multe paliere-cheie, fiind utile in strategia de business pe termen lung a unei companii. Un prim astfel de palier este procesul de recrutare, prin care candidatii au ocazia sa aplice pentru pozitiile deschise direct pe site-ul angajatorului, dar si ca testare a cunostintelor si abilitatilor in cadrul interviurilor, prin implicarea candidatului in astfel de jocuri. „Spre exemplu, poate fi creata o pagina separata, in care programatorii sa intre intr-un joc in care sunt invitati intr-un proces de recrutare prin care, pe langa concursul propriu-zis, pot cunoaste cultura organizationala, profilul companiei si chiar vizita virtual sediul companiei“, explica Badea. Apoi, dupa angajare, gamificarea poate continua ca parte a unui sistem intern de evaluare, avand ca beneficii un feedback mult mai rapid, mai obiectiv si in timp real, fata de sistemul de evaluare clasic. Gamificarea poate contribui si la retentia angajatilor, prin crearea unui mediu de lucru competitiv, antrenant, prin dezvoltarea spiritului de echipa, autocunoastere, cat si cunoastere a colegilor. Totodata, aceste proiecte pot ajuta in dezvoltarea unor abilitati noi printre angajati – prin incurajarea indirecta a acestora, prin joc, sa isi foloseasca anumite abilitati pe care le-au devoltat in timp si de care de multe ori nu sunt constienti nici ei. „Experientele de tip gamification au un rol foarte important in noua economie digitala, in care retentia angajatilor a devenit o adevarata provocare. Pe de o parte, prin implementarea acestei metode in cultura organizationala, companiile cresc atat gradul de implicare a angajatilor, cat si interactivitatea la nivelul echipelor, ceea ce va duce la o desfasurare mai buna a proceselor de lucru si, pana la urma, la cresterea productivitatii. De asemenea, prin joc, angajatii vor fi mai motivati sa duca o sarcina de lucru pana la capat, intr-un timp mai scurt decat in mod normal. Avantajul in acest sens este si faptul ca toate jocurile sunt transparente, o caracteristica apreciata foarte mult de catre tineri la locul de munca“, observa Badea utilitatea acestor elemente in raport cu tinerii angajati. Implementarea unui asemenea sistem ajuta semnificativ la dezvoltarea unei imagini pozitive a companiei respective atat in piata, cat si in ochii potentialilor angajati. In ceea ce priveste recrutarea, reprezentantul Smartree observa ca suntem la inceput de drum in acest sens, aplicarea proiectelor de tip gamification in procesele de recrutare nu constituie o practica generala, putine companii fiind cele axate pe aceste tipuri de proiecte. In proiectele pe care le-au observat, au remarcat o deschidere foarte mare din partea candidatilor catre aceasta maniera de testare a abilitatilor in cadrul procesului de recrutare, iar companiile au reusit ca prin aceste proiecte sa scurteze timpul in care se deruleaza procesul de selectie in prima etapa a recrutarilor, datorita relevantei jocurilor respective in ceea ce priveste identificarea competentelor necesare pentru pozitiile deschise. Cititi articolul integral pe www.businessmagazin.ro